Noi modificari ale Codului Muncii

La data de 22 ianuarie 2015 pe site www.juridice.ro s-a publicat articolul „Noi modificar ale Codului Muncii”, autor Laurentiu Asaftei.

Link articol: http://www.juridice.ro/357275/noi-modificari-ale-codului-muncii.html

Am facut urmatorul comentariu:

„Zilele de absente nemotivate si de concediu fara plata se scad dintotdeauna din vechimea in munca (sau mai corect: aceste zile nu sunt considerate stagiu de cotizare). Dar sa admitem ca pentru incepatori in domeniul relatiilor de munca ar putea fi o precizare importanta. In opinia mea, Codul Muncii, lege organica, nu tebuie sa capete caracterul unei norme metodologice de aplicare.

In privinta concediului fara plata pentru formare profesionala ar fi fost mai potrivit sa se abroge alin. (2) al art. 154 din Codul Muncii, care dispune: (2) Concediile pentru formare profesionala se pot acorda cu sau fara plata” si sa fie completat art. 199 cu un alineat nou (3), identic cu alin. (3) al art. 197, care dispune: (3) Pe perioada participarii la cursurile sau stagiile de formare profesionala conform alin. (1), salariatul beneficiaza de vechime la acel loc de munca, aceasta perioada fiind considerata stagiu de cotizare in sistemul asigurarilor sociale de stat.”

In privinta concediului de odihna anual platit, pur si simplu nu inteleg de ce trebuia majorata cu 6 luni perioada in care concediul cuvenit si neefectuat intr-un an calendaristic sa fie reprogramat. Legiuitorul si, in mod normal, angajatorul au drept obiectiv ca lucratorul sa-si recupereze fortele (sa se odihneasca), ceea ce va avea efecte benefice atat asupra starii de sanatate a lucratorului, o crestere a performantei acestuia si o scadere a probabilitatii ca lucratorul sa se accidenteze la locul de munca urmare oboselii acumulate. Reglementarea afecteaza, cred eu, caracterul de titlu de exceptie al amanarii efectuarii concediului de odihna anual platit. In mod normal, situatiile de exceptie, deciziile care au determinat nerespectarea progamarii anuale, ar trebui dovedite, cauzele identificate, iar sefii ierarhici fortati sa respecte programarea anuala a concediului si, de ce nu, acesti sefi sa fie sanctionati.

Se mentine situatia determinata de cazul in care nici in cele 18 luni de zile (fata de 12 luni ca pana acum), angajatorul nu reuseste, „din motive justificate”, sa reprogrameze concediul de odihna cuvenit si neefectuat. Formularea „angajatorul este obligat” este blanda in comparatie cu principiul de la art. 144 alin. (2): dreptul la concediul de odihna nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renuntari sau limitari”.

Adica, intreb eu: care ar fi acele „motive justificate” care sa determine incalcarea acestui principiu prin care salariatul sa se odihneasca de abia peste 18 luni?  Ca sa intelegem intrebarea, ce sa intampla cu salariatul care nici dupa 18 luni nu este reprogramat sa-si efectueze concediul de odihna cuvenit? Este sau nu imprescriptibil dreptul la concediu anual de odihna platit? Indemnizatia financiara care inlocuieste concediul de odihna neefectuat este permisa numai in cazul incetarii contractului individual de munca. Se asteapta incetarea contractului, eu stiu, poate la pensie?

In opinia mea, punctul slab al formularii este reprezentat de alin. (2) al art. 146 din Codul Muncii: „din motive justificate”.

Art. 15 alin. (2) din Legea nr. 26/1967 privind concediul de odihna al angajatilor [abrogata de Legea nr. 6/1992, care a fost abrogata de Legea nr. 53/2003], utiliza o formulare care mi s-ar parea mult mai potrivita: „Efectuarea intr-un an calendaristic a concediilor de odihna cuvenite pe mai mult de 2 ani consecutivi este interzisa.”. De ce asta? Pentru ca, luand ca reper ziua de azi, peste 1 an si jumatate e posibil sa se programeze atat concediul neefectuat in anul 2014, cel din acest an (din „motive justificate” nu efectuez nici concediul cuvenit in 2015), la care s-ar adauga si cel din 2016.

Ce este mai benefic pentru un angajator: un lucrator odihnit care si-a efectueaza concediul de odihna cuvenit in anul respectiv sau un lucrator obosit care tot acumuleaza zile de concediu neefectuate?

Acesta este unul din motivele pentru care durata de amanare de 18 luni mi se pare de-a dreptul bizara.”

Eugen Manu

Related posts

Leave a Reply